Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:APANAJ, MAJORDOM, COARDĂ, DRANIȚĂ, LIVREA, RIDICA, VULPE, CALCAN, LAVRĂ, ȚĂPOI, SĂGEATĂ ... Mai multe din DEX...

CASA MARE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CASA MARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 373 pentru CASA MARE.

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari Cei mari de Barbu Paris Mumuleanu Informații despre această ediție   O, ce ciudă, cît mă mir,       D-al celor mari caractir !   Ce schimbate la ei firi,       Ce gusturi, ce diferiri !   Precum ceriul de pămînt,       Așa ei de cei mici sînt.   Toți trîndavi, toți lenevoși,       Nestatornici, furtunoși,   N-au ei fapte bărbătești,       Toți au minți copilărești   Toți de mititei iubesc       Lucruri care nu cinstesc.   Toți, de cînd sînt băieței,       Înclinează lîngă ei   Oameni care-i lingușesc,       Care-i laud' și-i slăvesc.   Totdeauna cei mari vor       Să aibă-n casele lor   Prefăcuți ce le vorbesc       Tot cele ce ei voiesc.   Vor de mulți fi-ncungiurați,       Să stea-ntre ei îngîmfați,   Să le dea închinăciuni,       Să le spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc că cîte fac       Și la alți oameni le plac,   Și d-ar greși cît de mult,       Ei îndreptări nu ascult.   Ei în sine socotesc       Că la nimic nu greșesc.   Nu le place-a fi-ndreptați,       Vor a fi tot lăudați.   Fac mese mari, cheltuiesc,       Chem oaspeți ce-i lingușesc,   Să-i aude că-s galanți,       Sînt nobili, sînt figuranți :   Și cu mesele ...

 

Ion Luca Caragiale - Căldură mare

... Ion Luca Caragiale - Căldură mare Căldură mare de Ion Luca Caragiale 1899 Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Subt arșița soarelui, se oprește o birje, în strada Pacienței, la numărul 11 bis ...

 

Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant

... Căci nepot având pre el, știia o direptate.     Din Țarigrad era născut, a neamului stâlpare,     Din mahala dă la Fener, tocma dă lângă mare.     Și rămâind el acolo sărac, făr'dă părinte,     Nepedepsit și neînvățat, era și fără minte,     Sărac, lipsit, nenorocit, fără dă nici un bine,     El era ... să slujască, mult-puțin, să dobândească minte.     Și unchiu-său l-au priimit cu bine și cu cinste,     Și între coconii lui îl avea, la mare socotință,     Ca pre un fiiu îl iubiia, cu bună cuviință,     Cu totul nevoindu-să ca să să pedepsească,     Și de rele ce avea el să ... la blagorodnie și bunătatea ei     Alta în lume nu să află înnaintea dumneaei,     La înțelepciune ce avea și multa cunoștință,     La priimire de striini, cu mare cuviință.     Iar și coconii dumnealor, tocma ca pre un frate,     Așa întru dânșii îl avea neosebit la toate.     Ce învățătură n-au luat nimica de ... Și cu oastea lui au mersu unde i-au poruncit,     La cetatea Uivarului, precum aț auzit.     Lăsatu-s-au și ispravnec a fi mare și tare,     Pre Dumitrașco, care am zis, vistiiariul cel mare ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... fereastră din fund. În dreapta și în stânga tindei, două uși dau intrare în două mici apartamenturi; cel din stânga cuprinde o sală destul de mare cu trei ferestre spre ogradă, boltită și pardosită cu cărămizi. În unghiul de-a stânga, cum intri, se vede locul unei sobe ce ...

 

Vasile Alecsandri - Ștefăniță Vodă

... schimba, Gluga lui își arunca Și deodată se-arăta Cu zelar, cu buzdugan, Cu haine de căpitan. Apoi drept la Domn căta Și-n glas mare cuvânta: ,,Alei! Doamne din domnie! Ieri ai fost dat la beție; Astăzi veniși la trezie, Dar n-ai prins la cuminție. Ce păcate te-au ... Lângă el cât îi zărea, Mihul astfel le grăia: ,,Frații mei, neferii mei, Lotri, puișori de zmei! Îl vedeți voi pe ist om? El e mare, căci e Domn, Dar, cât e de Domn și mare, Minte coaptă încă n-are! Hai, copii, de mi-l luați, Prin săbii să-l fluturați, Dar nimic să nu-i stricați, Cale bună să ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 6

... ani de-atunci. În curtea Unei case mari, roiesc Cîrduri de copii zburdalnici... Zgomotele se-ntețesc. Directorul stă la pîndă Și cînd larma e mai mare, Iată-l, fioros și aprig, În mijlocul lor apare. Sombru, cu carnetu-n mînă, Scrie șaptezeci din ei; Apoi cheamă bucătarul: "Mîni postesc acești mișei ...

 

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... ist obraznic și-l dă în fântâna ceea. Vezeteul se dă iarăși jos din capră, prinde cucoșul și-l azvârle în fântână! Cucoșul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiți la apă; și-nghite, și-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de ... o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoșul, cum vede și astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; și toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, și ... înghițea la buhai, la boi, la vaci și la viței; păn-a înghițit el toată cireada, ș-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, și iarăși începe! Cucurigu ! boieri mari ... în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete și mai boghete. Moșneagul, văzând pe cucoșul său așa de mare ...

 

Vasile Alecsandri - Badiul

... Vasile Alecsandri - Badiul Pe luciul Dunării, La scursurile gârlei, La cotitura mării, Ian că se zărea plutind, Cu lopețile vâslind, Cu pânzele fâlfâind, Un caic mare, bogat, Cu postav roș îmbrăcat, Pe-n afară zugrăvit Și pe margini poleit. Da-n caic cine era? Era căpitan-Pașa, Baș-agaua turcilor, Măcelarul ... brăileni, [3] Și cincizeci de bosnieni, Brăileni din Brăila, Bosnieni din Bosnia. Ei, mări, cu toți veneau Și pe mal se coborau În cel sat mare, serbesc, Jumătate românesc, La casele Badiului, Badiului bulgarului, Frățiorul Marcului. ,,Dalbo, dalbă, jupâneasă! Cu ochi mari de puică-aleasă; De ți-e Badiul tău acasă ... la vie, Mergi de-i zi să nu mai vie, Că s-a trecut de glumie!" ,,Nu-i la vie, și-i în casă Cu paloșul gol pe masă. Badiului voinic nu-i pasă Nici de cursă dușmănească, Nici de oaste-mpărătească!" Badiule, te ține bine, Că urdia-ntreagă ... De mi-ai fost tu credincioasă, Mergi degrabă la cămară, De ia galbeni din comoară. Umple-ți poala plină, rasă S-o revarsă-aici prin casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" La bani turcii năvăleau, Și pe jos se tăvăleau, Dar pe Badiul nu-l slăbeau! Badiul încă mai ...

 

Alecu Donici - Florile

Alecu Donici - Florile Florile de Alecu Donici La niște case mari, în oale prea bogate, Sta falnic pe ferești, Pe lângă flori firești, Și cele prelucrate De mâine omenești. Dar iată, nori s-adună, Cu fulgere lucind, Și tunetul răsună De ploaie prevestind; Iar floricelele acele iscusite Îndreaptă către zei Smerita rugăminte: Ca să oprească ei, Cu un cuvânt din ceri, A ploaiei neplăceri; Dar rugămintea lor au fost zădărnicită Și ploaia cea pornită De un răcoare vânt Se varsă pre pământ, Potoale sfera grea, Verdeața înnoiește Și firea după ea Se pare că zâmbește. Atunci și florile acele naturale Se dezvelesc frumos, Din sânurile sale Dau desfătat miros; Iar florile de fir, mătasi și catifea, Ce ruge înălța când ploaia se ivea, De frumusețea lor lipsite și pătate, Au fost de pe ferești afară lepădate. Talentului firesc de critică nu-i pasă, Ea nu întunecă a lui gândiri frumoase; Și numai florile acele prelucrate Se tem de ploaie

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

... locuitorilor lor și acele turnuri numeroase ce se ridică în văzduh par ca niște uriași ce ar căta la ei cu multă mirare și cu mare milă. Cu toate aceste, întrulocarea lor produce un efect plăcut străinului, și orașul întreg, înșirându-se în amfiteatru deasupra frumosului șes al Bahluiului, înformează un ... în urmă. Atunci ea purta o fizionomie mai mult orientală; însă de când spiritele au început a se dezveli la razele civilizației, o mare prefacere s-a ivit în toate, o schimbare repede s-a săvârșit atât în gusturile, cât și în obiceiurile acelei mici ... lipite împreună; actorii lui sunt luxul și sărăcia; iar comediie ce se joacă în toată ziua pe scena lui poartă deosebite titluri, precum: Cine-i mare, îi și tare; cine-i mic, tot nimic,Șlicul și pălăria, sau idei vechi și idei noi. Un bătrân onorat, care a fost ... n-aș ști că ea se atinge numai de o mică parte a societății românești; căci țăranii, care, slavă Domnului! alcătuiesc cel mai mare număr, nu și-au părăsit niciodată obiceiurile, nici limba, nici portul, deși tristele întâmplări ce au trecut peste țară au apăsat mai mult asupra lor ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... mai duc prin ocoluri și prin poieți de mai văd vitele, mai dreg acoperământul de șindilă sau de papură al casei. Femeile mai porăduiesc prin casă, o muruie, o dau cu var, trag brâie frumoase pe dinafară și pe dinlăuntru. Chiar bătrânii, care de obicei numai șed pe prispă la soare ... numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ăântuluiî Crăciun și toți sătenii, țăranii muncitori, se vor pune pe chef și veselie. Bucuria ... și să le cânte toate frumos și cumsecade. Și, cu cât mai multe colinde știe un flăcău, cu atât mai bine și cu atât mai mare trecere are el la oameni, care îl cinstesc binișor. Și mai întotdeauna flăcăii și băieții se gătesc așa de bine, că de Ignat, când se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CASA MARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru CASA MARE.

APANAJ

APANÁJ , apanaje , s . n . 1. Parte dintr - un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile ; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare . 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva ; fig . ceea ce este propriu unei persoane sau unui

 

MAJORDOM

MAJORDÓM , majordomi , s . m . ( În Franța , în evul mediu ) Intendent al domeniilor regale și al palatului ; p . gener . persoană însărcinată cu administrarea unui palat ( regal sau princiar ) ; p . ext . șeful personalului de serviciu din casele nobililor sau ale marilor

 

COARDĂ

... desprinsă dintr - o masă de sirop de zahăr care a fiert prea mult și este prea tare legat . 10. ( Pop . ) Bârnă sau grindă mare

 

DRANIȚĂ

DRÁNIȚĂ , dranițe , s . f . Fiecare dintre scândurelele subțiri de lemn de brad , mai mari decât șindrila , cu care se acoperă unele case

 

LIVREA

LIVREÁ , livrele , s . f . Uniformă ( împodobită cu galoane și fireturi ) purtată de personalul de serviciu din marile hoteluri , din restaurante sau din unele case

 

RIDICA

... scoate în evidență , a releva . III. 1. Refl . și tranz . ( Despre copii ; p . ext . despre pui de animale ) A ( se ) face mare , a crește . 2. Refl . și tranz . A ( se ) face mai înalt , a ( se ) înălța . 3. Tranz . Fig . A ...

 

VULPE

... lung , cu boabele rare , dulci , de culoare roșiatică . 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești , prin care iese fumul din pod . 4. Compuse : ( Iht . ) vulpe - de - mare

 

CALCAN

... al unei case ( destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine ) . 2. ( Înv . ) Scut , pavăză . CALCÁN^1 , calcani , s . m . Pește de mare cu corpul rombic , turtit lateral și asimetric , având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi , tari pe burtă și pe spate ; pește - de - mare ...

 

LAVRĂ

... LÁVRĂ , lavre , s . f . Mănăstire mare

 

ȚĂPOI

... ȚĂPÓI , țăpoaie , s . n . ( Reg . ) 1. Furcă ( mare ) cu coada lungă și cu dinți drepți de fier , cu care se ridică snopii de grâu , maldărele de fân sau de coceni etc . 2. Căpriorul ...

 

SĂGEATĂ

... 5. ( Geogr . ; în sintagma ) Săgeată litorală = formă de acumulare marină la intrarea unui fluviu sau la gura de vărsare a unui fluviu în mare , care poate închide un golf , separând o lagună . 6. Compus : săgeata apei sau săgeata apelor = plantă erbacee acvatică cu frunze în formă de săgeată și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...